joi, 19 iulie 2007

Kenia turistului curios - Masca


Vi s-a intamplat vreodata sa descoperiti un colt de paradis acolo unde nu va asteptati?

Am plecat in Lamu cu inima indoita. Functionara de la agentia de turism ne informase ca nu avem prea multe de vazut acolo.

Ei bine, dupa un drum de 6 ore de la Mombasa pana la Malindi, plus 40 de minute de zbor, am ajuns in sfarsit pe insula Manda. Am fost asteptati de Omar (cel care avea sa fie ghidul nostru) si am traversat cu barca pana la Lamu City.

Brusc am plonjat in alt secol. Orasul, cu case inghesuite care stau sa se pravaleasca in ocean.

Eu am avut senzatia ca am nimerit intr-un port in care a ancorat nava ‘Speranta”cautandu-l pe Pierre Vaillant.

Am hoinarit , intr-o caldura umeda , pe “stradutele” atat de inguste incat trebuia sa ne lipim de zidurile caselor ca poata trece un magarus pe langa noi.

Orasul are un aer de secol 14, amestecat cu revolutia cubaneza si traditii islamice. Se spune ca este cate o moschee la fiecare familie.

Cat despre revolutia cubaneza, in “restaurantul”in care am intrat sa mancam ce e drept cel mai bun crab, pe pereti tronau portrete ale lui Che Guevarra.

Ne-am continuat ‘turul de oras” amuzandu-ne copios de un poster ce promitea ca si premiu o masina sport de lux intr-un oras in care nu exita masini pentru ca strazile sunt late cat sa treaca doi oameni unul pe langa celalalt.

Cand deja caldura ne doborase si ne gandeam ca in afara de labirintul de stradute cu usi sculptate nu mai avem nimic de vazut, ne-a atras atentia o inscriptie pe o cladire “Antiques”.

Nu parea cu nimic diferita de altele, dar ceva ne-a tras inauntru. Nu era “ghidul “ care batea deja nerabdator din picior pentru ca programul lui se termina si trebuia sa ne duca la “hotel ‘de cealalta parte a insulei.

Ei bine, in spatele zidurilor darapanate, am gasit cea mai interesanta galerie de obiecte de cult.

In primul moment nu poti sa focalizezi pe un obiect. Sunt multe si le-ai vrea pe toate.

Apoi, am vazut o masca care, pentru mine, se evidentiat din toate celelalte. Mi s-a explicat ca este o masca rituala de pe Coasta de Fildes. Folosita.

M-am uitat, dar pretul era cam peste ce mi-as fi putut permite

M-am indepartat, dar parca imi pierise tot cheful.

Nici macar cea mai buna cafea bauta in Africa nu m-a facut sa-mi revin. Eram ca un copil bosumflat care isi doreste o jucarie pe care nu o poate avea.

Mai luam o gura din cafea, mai rasuceam masca pe toate partile doar doar mai scade pretul. Dar eticheta cu pretul nici gand sa dispara.

Aveam deja in minte locul ideal pentru ea.

Responsabilul galeriei se uita zambind cum ma duc si ma intorc in acelasi loc.

Intre timp, ghidul nostru plecase I se intorsese cu doua buchetele de iasomie.

Ni le-a dat spunandu-ne ca trebuie sa le purtam ca sa ne poarte noroc.

E drept ca mai tarziu am aflat ca in traditia locala femeile poarta iasomie ca sa atraga privirile barbatilor.

Ce e drept, mie mi-a purtat noroc.

Am platit cafelele si am dat sa plecam ca sa nu ajungem noaptea in Kipungani.

Cand sa iesim, am mai trecut odata sa vad masca. Zambind responsabilul m-a intrebat cati bani am la mine. I-am spus, explicandu-I ca mi-am facut eu toate calculele si nu iese.

Ei bine, mi-a spus, desi acesta este un magazin cu preturi fixe, este evident ca aceasta masca trebuie sa fie a mea asa ca pot sa o am.

Sincer, nu stiu daca a fost iasomia de vina sau mutra mea bosumflata, dar am plecat de acolo fericita cu masca intr-un pachet da hartie de ziar.

Cand am iesit in strada, am avut din nou acea senzatie de alt timp si spatiu.

Ne astepta directorul de la Kipungani, destinatia noastra finala pentru acea zi.

Acela a fost momentul in care florile de iasomie au avut un alt efect pentru prietena mea. Pe deasupra pachetului meu de hartie de ziar, am vazut Acea privire intre doi oameni, care imi confirma ca dragostea apare in cele mai neasteptate circumstante.

In acest caz, sub vraja florilor de iasomie, pe o strada ingusta in fata unei cladiri darapanate.

Dar asta este o alta poveste.

Join

Radio Whisper | RadioWhisper.com